Găgăuzia ar fi putut bloca proiectele de lege ale parlamentului Republicii Moldova, dacă în urmă cu 13 ani ar fi fost semnat "Planul Kozak". Conform planului de reglementare a conflictului transnistrean, Moldova ar fi trebuit să devină o "federație asimetrică", în care Transnistria și Găgăuzia ar fi primit un statut special.
Despre ce pîrghii ar fi obținut autonomia, dacă președintele de atunci, Vladimir Voronin, nu ar fi renunțat la semnarea documentului scrie ziarul «Комсомольская правда в Молдове».
"Planul de reglementare a conflictului transnistrean a fost elaborat în 2003 de către primul adjunct al administrației președintelui Federației Ruse, Dmitrii Kozak. El presupunea că Transnistria și Găgăuzia vor putea bloca proiectele de lege care contravin intereselor autonomiei", menționează publicația.
Totodată acest document dădea Rusiei dreptul de a plasa trupele sale militare în Transnistria pentru o perioadă de 20 de ani în calitate de garanți ai reglementării conflictului. Opoziția de atunci a desfășurat acțiuni de protest de amploare împotriva semnării memorandumului. Vladimir Voronin a explicat decizia privind refuzul de a semna planul prin faptul că acesta venea în contradicție cu structurile europene.
Relațiile dintre Moldova și Rusia s-au înrăutățit după ce a eșuat semnarea "Planului Kozak". În opinia Moscovei, documentul a fost o șansă unică pentru soluționarea conflictului transnistrean. «Комсомольская правда в Молдове» menționează că această poziție este susținută și de actuala conducere de la Tiraspol.
18363
